Pagina de start a forumului ..::|EvilZone|::..
Inregistrare • Cautare • FAQ • Membri • Grupuri • Autentificare
Introducere in Limbajul Pascal

 
Raspunde la subiect    Pagina de start a forumului ..::|EvilZone|::.. » Pascal Subiectul anterior
Subiectul urmator
Introducere in Limbajul Pascal
Autor Mesaj
Hidden
Administrator
Administrator
Hidden

Data inscrierii: 30/Noi/2006
Mesaje: 164
Localitate: Brasov

Mesaj Introducere in Limbajul Pascal Raspunde cu citat (quote)
Algoritmi. Notiuni generale



1. Definitii

Algoritmul reprezinta o succesiune de etape care se pot aplica mecanic in vederea obtinerii unui anumit rezultat



Exemple:

1. Algoritmul prin care o persoana da un telefon

Pasul 1. Persoana ridica receptorul, asteapta tonul

Pasul 2. Daca nu vine tonul, inchide telefonul, apoi se intoarce la pasul 1.

Pasul 3. Dupa aparitia tonului formeaza numarul.

Pasul 4. Daca nu suna ocupat efectueaza convorbirea, altfel se duce la pasul 5.

Pasul 5 . Inchide telefonul



2. Algoritmul de adunare a doua fractii

Pasul 1. Cele doua fractii se aduc la acelasi numitor comun (se fac inmultirile)

Pasul 2. Se scrie o singura linie de fractie cu numitorul comun iar la numarator se face adunarea



Concluzii:

a) In absolut orice algoritm se porneste de la ceva si se urmareste obtinerea unui anumit rezultat

b) In orice algoritm se opereaza cu anumite “obiecte” asupra carora sunt permise anumite operatii

c) Cel care elaboreaza algoritmul este diferit de cel care il executa. Primul se numeste programator al doilea se numeste utilizator

d) Calculatorul executa instructiuni, nu gandeste asemeni omului.



2. Enuntul unei probleme. Date de intrare, date de iesire, etapele rezolvarii unei probleme



Fie functia

| x^2-2, x<0>R, f(x)= | 3 , x=0

| x+2, x>0





Se cere sa se calculeze f(x) pentru 10 valori naturale ale lui x. Exemplu:

x {-3.1, 7, 0, 2.23, 5 ... s.a.m.d.}



Luam întâia valoare a lui x : -3.1 Observam ca valoarea este mai mica decat 0 => f(-3.1)= (-3.1^2)-1

Luam a doua valoare a lui x : 7 Observam ca valoarea este mai mare decat 0 => f(7)= 7+2

Urmatoarea valoare este 0, deci f(3)=0

S.a.m.d.



Pentru a rezolva astfel de nereguli se foloseste calculatorul, care face treaba in locul nostru. Se observa ca

Pentru a efectua calculele, calculatorul trebuie sa ia anumite decizii in mod automat. Astfel el decide in functie de

Valoarea lui x ce formă calculeaza pentru a obtine valoarea functiei. Deciziile pot fi luate numai de catre un calculator programabil,

acesta ia decizii in urma aplicarii algoritmului care sta la baza programului.



Concluzie: Programul este alcatuit din comenzi (instructiuni ) pe care calculatorul le executa. Programul se obtine prin codificarea

algoritmilor intr-un limbaj de programare.



3. Etapele obtinerii unui program.



A. Identificarea datelor de intrare si a datelor de iesire

Trebuie sa cunoastem datele de intrare (de la ele plecam) si datele de iesire (acolo ajungem). In exemplul de sus:

Datele de intrare sunt cele 10 valori reale x1, x2, ....., x10
Datele de iesire sunt f(x1), f(x2), ..., f(x10)


Observatie:

Datele de intrare si datele de iesire nu sunt intotdeauna evidente, exemplul unui joc pe calculator. Jocul urmareste un algoritm pentru care

datele de intrare pot fi tastele apasate, click-ul mouse-ului, iar datele de iesire pot fi o succesiune de imagini care creeaza impresia ca

un obiect se deplaseaza conform cu tastele apasate.



B. Elaborarea algoritmului de rezolvare a problemei



Algoritmul specifica operatiile pe care le are de facut calculatorul pentru ca pornind de la datele de intrare sa se obtina datele de iesire.

Pentru exemplul de sus:

Se citeste valoarea lui x

In functie de valoarea lui x se procedeaza astfel:

Daca este negativa, se calculeaza f=x^2-2;

Daca este 0, valoarea functiei este 3;

Daca este pozitiva, se calculeaza f=x+2;

Se scrie valoara calculata pentru f.



Algoritul a fost scris in limbaj normal (limbajul uman), dar in practica se folosesc limbaje de tip pseudocod. Exista multe limbaje de programare (Pascal, C++,

Visual Basic, Fox etc), fiecare cu regulile si facilitati specifice. Cand elaboram un algoritm este greu sa tinem cont de de regulile limbajului, trebuie

sa ne concentram asupra problemei, nu asupra detaliilor de limbaj.

Pentru asta se foloseste un limbaj pseudocod , adica un limbaj care nu are numeroase regului, in schimb seamna cu indiferent ce limbaj de programare.

Un algoritm scris in limbaj pseudocod nu poate fi executat de un calculator, este necesara transformarea lui in limbaj de programare.

Un limbaj pseudocod permite conversia cu usurinta intr-un limbaj de programare. Limbajele pseudocod sunt multe, fiecare putand sa creeze unul.



C. Transformarea algoritmului intr-un limbaj de programare (Pascal, C++)



Limbajul de programare este mult mai usor de invatat decat crearea unui algoritm. Cu putina experienta, algoritmii se pot scrie direct in limbajul de programare.



D. Testarea programului si corectarea sa, pana cand acesta functioneaza corect.



Programele lungi si dificile aproximativ intotdeauna contin erori, de aceea este necesara revenirea asupra programului (etapa care se mai numeste si depanare sau reparare). Nu uitati, calculatorul va ajuta nespus de mult prin mesajele care le emite, la depanarea unui program.



4. Obiecte cu care lucreaza algoritmii

In linii mari, algoritmii lucreaza cu doua tipuri de obiecte: date si variabile. Cu acestea sunt permise anumite operatii.



4.1. Date

Asa cum am vazut orice algoritm porneste de la anumite date de intrare, le prelucreaza, iar in final obtine date de iesire. In exemplul prezentat, datele de intrare sunt reprezentate de cele 10 valori ale lui x, iar datele de iesire sunt cele 10 valori ale lui f(x).



Datele se clasifica dupa tipul lor:

- date intregi;

- date reale;

- date logice

- sir de caractere



Datele din primele doua modele poarta numele de date numerice.

Datele intregi sunt numere apartinand multimii numerelor intregi. Exemple: 100, -6700, +122

Datele reale sunt numere cu zecimale. La aceste date in loc de virgula se foloseste punctul (Exemplu in loc de 3,25 se scrie 3.25). In informatica, printr-o data reala intelegem o valoare cu un numar finit de zecimale.

Datele logice au numai doua valori: TRUE(adevarat) si FALSE(fals).

Datele de tip sir de caractere, sunt reprezentate de siruri de caractere cuprinse intre apostrofuri. Exemple:’un text’, ‘facem temele’



O categorie aparte de date sunt datele constante( pe scurt constantele). Constantele sunt datele care nu se modifica pe parcursul aplicarii algoritmului. De regula, ele nu sunt citite si nu se obtin prin calcule (exemplu constantele matematice, fizice s.a.m.d. sau mesajele rezultat, afisate).



4.2. Variabile

In problema analizata avem de citit 10 valori de intrare. In matematica aceste date sunt necunoscute, pot lua orice valori, de aceea sunt notate cu x1,x2, ..., x10. In prelucrare, pentru orice data de intrare de acest tip se fac aceleasi operatii, schimbandu-se doar valoarea de intrare. Pentru algoritmul de mai sus ‘x’ si ‘f’ sunt variabile, adica ‘x’ poate lua oricare din cele 10 valori, iar ‘f ‘se va schimba pentru fiecare valoare a lui ‘x’. Ne imaginam variabilele ca niste “cutiute” care retin date si al carui continut se poate altera pe parcursul prelucrarii algoritmului. Fiecare variabila are un un nume

O variabila poate retine numai date de un anumit tip anume! Astfel avem variabile care pot retine date intregi, variabile care pot retine date reale, variabile care pot retine date logice si variabile care pot retine date de tip sir de caractere.

De aici rezulta o caracteristica importanta a variabilelor: tipul lor.

Astfel avem:

- variabile de tip intreg- notate integer;

- variabile de tip real – notate real;

- variabile de tip logic – notate boolean;

- variabile de tip sir – notate string;

- variabile de tip text - notate char;



La scrierea algoritmilor se face o conventie, la inceputul algoritmului variabilele sunt declarate (anuntate), astfel:



integer a, b; (daca sunt mai multe variabile se insira intr-o lista, despartita prin virgule)

string c;



Cu toate ca variabila are un nume unic, continutul ei se poate modifica de la o operatie la alta, pe parcursul executiei programului. Practic pentru fiecare variabila declarata se rezerva un spatiu in memoria calculatorului. De exemplu un spatiu pentru variabila ‘x’ si un spatiu pentru variabila ‘f’.

_________________
Don't Click [url=http://evilzone.myforum.ro/]Here[/url]!!! It's a Virus!!!
05/01/2007 13:39 Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Trimite un mesaj
Afiseaza mesajele pentru a le previzualiza:    
Raspunde la subiect    Pagina de start a forumului ..::|EvilZone|::.. » Pascal Ora este GMT + 2 ore
Pagina 1 din 1

 
Mergi direct la: 
Nu puteti crea un subiect nou in acest forum
Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum
Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum
Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum
Nu puteti vota in chestionarele din acest forum


Powered by phpBB © 2001, 2005 phpBB Group
Fa-ti si tu propriul forum GRATUIT, pe www.myforum.ro